În mediul educațional, metodele și stilurile de predare joacă un rol important în procesul de transmitere a cunoștințelor. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat ți diversificat numeroase tipuri de predare, fiecare cu propriile strategii. De la predarea tradițională la metode inovatoare bazate pe tehnologie. Una dintre aceste metode este TBL (Învățarea bazată pe sarcini).
Ce este această metodă?
Învățarea bazată pe sarcini este o metodă de predare care se concentrează pe context și pe semnificație. Această abordare se mai numește și instruire bazată pe sarcini (TBI) sau predare a limbilor străine bazată pe sarcini (TBLT).
Într-o clasă de învățare a limbilor străine bazată pe sarcini, profesorii le dau elevilor sarcini pe care să le concureze, astfel încât aceștia să poată exersa limba într-un mod personalizat și semnificativ. După finalizarea sarcinii, profesorul le cere elevilor să analizeze limba pe care au folosit-o. Cu toate acestea, accentul principal al unei clase de învățare bazată pe sarcini este pus pe elevii care realizează efectiv sarcina în sine. Acest lucru dezvăluie limba care este studiată Învățarea bazată pe sarcini permite elevilor să descopere propriul vocabular în timpul sarcinii.
Învățarea bazată pe sarcini vs. tehnica PPP.
Există multe discuții cu privire la cel mai bun mod de a preda o lecție ce implică o limbă străină. Metoda de predare PPP (Presentation Production Practice) este adesea utilizată în clasă ca modalitate de introducere a vocabularului sau a ideilor. În cadrul orelor PPP, accentul se pune pe prezentare, practică și producție. Cu toate acestea, unele persoane consideră că tehnica PPP este demodată. Unii profesori oferă învățarea bazată pe sarcini ca o alternativă viabilă la PPP ca metodă de predare mai practică. O problemă cu PPP este că elevii pot ajunge uneori să folosească metode nefirești pentru a exersa noile structuri lingvistice. Învățarea bazată pe sarcini ar trebui să depășească această problemă, punând accentul pe sarcini utile și semnificative ca modalitate de a învăța efectiv limba și vocabularul.
Rolul elevilor în învățarea limbilor străine bazată pe sarcini:
Într-o lecție de limbă bazată pe sarcini, profesorul nu decide în prealabil ce limbă va fi predată și învățată. Profesorul pregătește o sarcină pe care elevii trebuie să o îndeplinească, iar limba și vocabularul învățate sunt decise și produse în mod natural în timpul sarcinii. În acest fel, vocabularul învățat va fi un vocabular condus de elev, care este întotdeauna semnificativ și util. O lecție de învățare bazată pe sarcini sau TBL permite elevilor să joace un rol mai central în determinarea structurilor lingvistice pe care le învață. Realizarea sarcinii principale le cere elevilor să se gândească singuri la ceea ce trebuie să învețe, iar procesul de învățare are loc în timpul realizării sarcinii.
Deși profesorii nu pregătesc vocabularul atât de mult ca în cazul unei lecții PPP, o lecție de învățare a limbii bazată pe sarcini urmează un model:
1. Structura lecției de învățare a limbii bazată pe sarcini (TBL);
2. Pregătirea înainte de sarcină;
Înainte de începerea sarcinii, profesorul trebuie să prezinte subiectul și să dea instrucțiuni cu privire la sarcină. De asemenea, profesorul poate introduce un vocabular care va fi util elevilor în timp ce aceștia îndeplinesc sarcina. Etapa de pregătire pentru o lecție de învățare a limbii bazată pe sarcini poate implica oferirea unui exemplu de realizare a sarcinii sau chiar prezentarea unui videoclip elevilor, astfel încât aceștia să știe ce se așteaptă de la ei.
Aici accentul ar trebui să fie pus pe claritatea explicațiilor, astfel încât elevii să știe exact ce trebuie să facă în timpul activității de învățare bazată pe sarcini.
Sarcina:
Atunci când elevii ajung să îndeplinească sarcina într-o lecție de învățare bazată pe sarcini (TBL), ei pot lucra individual, în perechi sau în grupuri.
În mod normal, cel mai bine este ca elevii să lucreze în grupuri mici sau în perechi, astfel încât să poată utiliza limba și să exerseze împreună, verbal și în colaborare.
Profesorul ar trebui să monitorizeze progresul elevilor și să ofere încurajare sau ajutor atunci când este necesar.
Planificare și raportare:
Etapa de planificare și raportare a unei lecții de învățare bazată pe sarcini permite elevilor să raporteze grupului, spunând tuturor celorlalți cum au concurat la sarcină.
Aceasta poate fi pregătirea unui raport verbal sau a unui raport scris. Acesta poate fi în stil formal sau mai informal, iar ei pot exersa în prealabil ce vor spune sau scrie în perechile lor.
Această etapă a lecției TBL le permite elevilor și restului clasei să vadă de ce limbaj a avut nevoie fiecare grup și le permite să-și exerseze limbajul într-un mod natural.
Profesorul poate, de asemenea, să arate videoclipuri cu alte grupuri care îndeplinesc o sarcină similară pentru a vedea cum au concurat.
În concluzie, în timpul etapei de analiză a orei de învățare bazată pe sarcini, profesorul poate lua elemente din rapoartele fiecăruia dintre elevi și poate evidenția limbajul important și orice suprapuneri sau părți interesante.
Elevii pot discuta caracteristicile specifice ale sarcinii, modul în care le-au abordat și ce competențe lingvistice au fost necesare. Dacă în timpul etapei de raportare a fost difuzat vreun filmuleț video, este, de asemenea, o idee bună să se discute despre modul în care elevii din filmuleț și-au îndeplinit sarcina.
Avantajele și dezavantajele metodei de predare TBL
Avantajele învățării bazate pe sarcini:
O lecție de limbă bazată pe sarcini este una condusă de elev în comparație cu multe alte tipuri de lecții. Într-o astfel de clasă, elevii dețin mai mult controlul asupra a ceea ce învață. În toate etapele orei, elevii își pot folosi competențele lingvistice într-un mod semnificativ. În multe privințe, acest lucru face ca o lecție TBL să fie mai naturală decât o lecție PPP, deoarece limba este personalizată și conectată în mod specific la contextul sarcinii.
Limba explorată și învățată într-o clasă TBL provine din nevoile elevilor. Nevoile descoperite în timpul sarcinii dictează ceea ce se învață, în loc ca acest lucru să fie decis în prealabil de către profesor sau de un manual. Acest tip de predare este o abordare puternic comunicativă a predării limbilor străine.
Elevii trebuie să comunice unii cu alții pentru a concura la o sarcină, astfel încât sunt forțați să găsească noi modalități de utilizare a limbii și devine clar ce domenii le sunt dificile și ce domenii de cunoștințe le lipsesc. Sarcinile în sine fac ca lecția TBL să fie motivantă, deoarece elevii sunt implicați imediat, iar limba pare relevantă. În loc să se limiteze lecțiile de limbă la concentrarea asupra unui singur element de vocabular sau a unui singurpunct de gramatică, așa cum se întâmplă adesea în cazul unei lecții PPP, lecțiile de învățare a limbii bazate pe sarcini permit elevilor să descopere aceste domenii în mod natural într-un context stimulant.
Dezavantajele învățării bazate pe sarcini:
Învățarea bazată pe sarcini se concentrează foarte puțin pe acuratețe. Din această cauză, elevii se pot trezi exersând o mare parte din timp un limbaj eronat. Limbajul necesar pentru a finaliza o sarcină și pentru a o discuta poate fi cu mult peste nivelul multora dintre elevi. Acest lucru ar putea face ca ora de TBL să fie nemotivantă pentru unii elevi, în special pentru cei cu un nivel de abilități mai scăzut. Nu trebui să uităm faptul că modul în care grupurile îndeplinesc sarcinile este la alegerea lor. Din acest motiv, este greu pentru profesor să știe exact ce domenii lingvistice să introducă înainte de sarcină.
Prezentarea în prealabil a unui anumit vocabular sau a unor structuri lingvistice ar putea fi inutilă dacă elevii nu au nevoie de acel limbaj în timpul sarcinii. Cu toate acestea, elevii ar putea, de asemenea, să se simtă frustrați dacă descoperă că nu au deja cunoștințele necesare în ceea ce privește punctele de limbă solicitate în timpul sarcinii. Deși, în teorie, învățarea prin intermediul unei sarcini poate fi mai stimulantă decât o lecție obișnuită condusă de profesor, motivația acestora depinde de sarcina respectivă. Într-adevăr, dacă elevii folosesc un limbaj pe care îl cunosc deja pentru a contura sarcina în timpul lecției TBL, ei nu învață de fapt nimic nou – doar exersează.
O altă problemă în învățarea limbilor străine prin intermediul unei lecții TBL este că procesul de predare bazat pe sarcini se potrivește elevilor proactivi și colaboratorilor încrezători. Pentru elevii care sunt tăcuți, timizi sau pur și simplu mai reflexivi în abordarea învățării, aceasta ar putea să nu fie cea mai bună modalitate de a învăța sau chiar de a exersa o limbă.